Unitatea de învățare „Mediul”

 

Unitatea de învățare „Mediul”

Clasa a XI-a, la disciplina Științe

 

1. Medii biotice și abiotice

Medii abiotice

Sunt alcătuite din factori non-vii, dar esențiali pentru viață:

  • Lumina solară – sursa principală de energie pentru ecosisteme, necesară în fotosinteză.
  • Temperatura – influențează metabolismul organismelor; anumite specii sunt adaptate la temperaturi extreme.
  • Apa – vitală pentru toate formele de viață; reglează procese fiziologice (ex: transpirația la plante).
  • Solul – suport fizic pentru plante, sursă de nutrienți; tipurile de sol variază (cernoziomuri, lăcoviști etc.).
  • Aerul – conține oxigen (respirație), dioxid de carbon (fotosinteză), azot (ciclu biogeochimic).
  • Relieful – influențează clima, scurgerea apei, orientarea față de soare (ex: versanți însoriți vs. umbroși).

Medii biotice

Reprezintă totalitatea organismelor vii:

  • Productori – plantele verzi, alge (produc materie organică prin fotosinteză).
  • Consumatori – animale care se hrănesc cu alte organisme (ierbivore, carnivore, omnivore).
  • Descompunători – bacterii, ciuperci (degradează materia moartă, reciclează nutrienții în sol).

Interacțiuni

  • Ex: într-un ecosistem forestier, copacii (biotici) depind de lumină, apă și sol (abiotici), dar influențează la rândul lor mediul (umbra modifică temperatura, rădăcinile stabilizează solul).
  • Relațiile pot fi: simbioză, prădare, competiție, mutualism, parazitism.

 

2. Habitate și nișe ecologice

Habitatul

  • Este locul fizic unde trăiește o specie. Include condițiile de mediu specifice (altitudine, climă, vegetație etc.).
  • Exemple:
    • Pădurea de conifere → habitat pentru urs, lup, ciocănitoare.
    • Râul Mureș → habitat acvatic pentru pești (scobar, mreană).

Nișa ecologică

  • Este rolul ecologic al unei specii: cum se hrănește, când e activă, cu ce interacționează.
  • Include: locul în lanțul trofic, adaptări comportamentale, interacțiuni cu alți factori biotici/abiotici.

De ce nu pot două specii să aibă aceeași nișă?

  • Principiul excluderii competitive (Gause): două specii cu aceeași nișă intră în competiție și una este eliminată sau se adaptează.

Exemplu concret: Delta Dunării

  • Habitat: canale, lacuri, stufărișuri.
  • Nișe:
    • Egreta mare → vânează pești la suprafață, ziua.
    • Cormoranul → se scufundă după pești, se hrănește în zone mai adânci.

 

3. Diversitatea vieții – specii, rase

Ce este biodiversitatea?

  • Totalitatea formelor de viață de pe Pământ: diversitatea genetică, a speciilor și a ecosistemelor.
  • Apreciem biodiversitatea prin:
    • Numărul de specii într-o zonă.
    • Varietatea genetică (ex: diferite rase de porumb).
    • Varietatea ecosistemelor (ex: păduri, mlaștini, pajiști montane).

Specii vs. Rase

  • Specie – grup de indivizi capabili să se reproducă între ei și să aibă urmași fertili (ex: ursul brun, stejarul).
  • Rasă – variație în cadrul unei specii, cu trăsături particulare (ex: rasele de oi – țurcană, merinos; rase de câini – ciobănesc, husky).

Rolul diversității

  • Crește reziliența ecosistemelor: un sistem mai divers face față mai bine bolilor, secetei, schimbărilor climatice.
  • Are valoare ecologică, economică și culturală.

Exemple din România

  • Floarea de colț – specie protejată, simbol montan.
  • Vidra de râu – specie indicatoare a calității apei.
  • Rase locale conservate prin agricultură tradițională: vaca bălțată românească, grâul roșu de Buzău.

 

4. Dezvoltarea durabilă

Definiție

  • Dezvoltare care permite progres economic și social fără distrugerea naturii.
  • Necesită echilibru între: nevoile oamenilor – protejarea mediului – eficiență economică.

Pilonii dezvoltării durabile

  1. Ecologic – reducerea poluării, protejarea biodiversității, gestionarea sustenabilă a resurselor.
  2. Social – echitate, sănătate, educație pentru toți.
  3. Economic – creștere bazată pe inovație și resurse regenerabile.

Strategii de aplicare

  • Reciclarea și economia circulară.
  • Agricultură ecologică și permacultură.
  • Turism ecologic și responsabil.
  • Transport electric și reducerea emisiilor.

România și dezvoltarea durabilă

  • Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030: implică educația, politicile publice, colaborarea cu ONG-uri.
  • Exemple:
    • Proiectul „Eco-Școala” – elevii învață să reducă amprenta ecologică.
    • Parcul Natural Văcărești – reconversie urbană sustenabilă a unui fost lac.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ecosistem: Definiție și elemente componente

Medii abiotice și biotice – definire și analiză a factorilor abiotici