Unitatea de învățare „Mediul”
Unitatea
de învățare „Mediul”
Clasa a
XI-a, la disciplina Științe
1. Medii biotice și
abiotice
Medii abiotice
Sunt alcătuite din
factori non-vii, dar esențiali pentru viață:
- Lumina solară – sursa
principală de energie pentru ecosisteme, necesară în fotosinteză.
- Temperatura – influențează
metabolismul organismelor; anumite specii sunt adaptate la temperaturi
extreme.
- Apa – vitală pentru toate formele de viață;
reglează procese fiziologice (ex: transpirația la plante).
- Solul – suport fizic pentru plante,
sursă de nutrienți; tipurile de sol variază (cernoziomuri, lăcoviști
etc.).
- Aerul – conține oxigen (respirație),
dioxid de carbon (fotosinteză), azot (ciclu biogeochimic).
- Relieful – influențează clima, scurgerea
apei, orientarea față de soare (ex: versanți însoriți vs. umbroși).
Medii biotice
Reprezintă totalitatea
organismelor vii:
- Productori – plantele verzi,
alge (produc materie organică prin fotosinteză).
- Consumatori – animale care se
hrănesc cu alte organisme (ierbivore, carnivore, omnivore).
- Descompunători – bacterii,
ciuperci (degradează materia moartă, reciclează nutrienții în sol).
Interacțiuni
- Ex: într-un ecosistem forestier, copacii
(biotici) depind de lumină, apă și sol (abiotici), dar influențează la
rândul lor mediul (umbra modifică temperatura, rădăcinile stabilizează
solul).
- Relațiile pot fi: simbioză, prădare,
competiție, mutualism, parazitism.
2. Habitate și nișe
ecologice
Habitatul
- Este locul fizic unde trăiește o specie.
Include condițiile de mediu specifice (altitudine, climă, vegetație etc.).
- Exemple:
- Pădurea de conifere → habitat pentru urs,
lup, ciocănitoare.
- Râul Mureș → habitat acvatic pentru pești
(scobar, mreană).
Nișa ecologică
- Este rolul ecologic al unei specii:
cum se hrănește, când e activă, cu ce interacționează.
- Include: locul în lanțul trofic, adaptări
comportamentale, interacțiuni cu alți factori biotici/abiotici.
De ce nu pot două
specii să aibă aceeași nișă?
- Principiul excluderii competitive (Gause): două
specii cu aceeași nișă intră în competiție și una este eliminată sau se
adaptează.
Exemplu concret: Delta
Dunării
- Habitat: canale, lacuri, stufărișuri.
- Nișe:
- Egreta mare → vânează pești la suprafață,
ziua.
- Cormoranul → se scufundă după pești, se
hrănește în zone mai adânci.
3. Diversitatea vieții –
specii, rase
Ce este
biodiversitatea?
- Totalitatea formelor de viață de pe
Pământ: diversitatea genetică, a speciilor și a ecosistemelor.
- Apreciem biodiversitatea prin:
- Numărul de specii într-o zonă.
- Varietatea genetică (ex: diferite
rase de porumb).
- Varietatea ecosistemelor (ex: păduri,
mlaștini, pajiști montane).
Specii vs. Rase
- Specie – grup de indivizi capabili să se
reproducă între ei și să aibă urmași fertili (ex: ursul brun, stejarul).
- Rasă – variație în cadrul unei specii,
cu trăsături particulare (ex: rasele de oi – țurcană, merinos; rase de
câini – ciobănesc, husky).
Rolul diversității
- Crește reziliența ecosistemelor: un
sistem mai divers face față mai bine bolilor, secetei, schimbărilor
climatice.
- Are valoare ecologică, economică și
culturală.
Exemple din România
- Floarea de colț – specie
protejată, simbol montan.
- Vidra de râu – specie
indicatoare a calității apei.
- Rase locale conservate prin
agricultură tradițională: vaca bălțată românească, grâul roșu de Buzău.
4. Dezvoltarea durabilă
Definiție
- Dezvoltare care permite progres economic
și social fără distrugerea naturii.
- Necesită echilibru între: nevoile
oamenilor – protejarea mediului – eficiență economică.
Pilonii dezvoltării
durabile
- Ecologic – reducerea poluării, protejarea
biodiversității, gestionarea sustenabilă a resurselor.
- Social – echitate, sănătate, educație
pentru toți.
- Economic – creștere bazată pe inovație și
resurse regenerabile.
Strategii de aplicare
- Reciclarea și economia circulară.
- Agricultură ecologică și permacultură.
- Turism ecologic și responsabil.
- Transport electric și reducerea emisiilor.
România și dezvoltarea
durabilă
- Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă
2030: implică educația, politicile publice, colaborarea cu ONG-uri.
- Exemple:
- Proiectul „Eco-Școala” – elevii învață să
reducă amprenta ecologică.
- Parcul Natural Văcărești – reconversie
urbană sustenabilă a unui fost lac.
Comentarii
Trimiteți un comentariu